Rolul afectivitatii

Educatoare:Timofte Maria –Mirabela
Gradinita Bucsani
Preşcolaritatea aduce schimbări importante în viaţa copilului, atât în planul dezvoltării somatice cât şi a celei psihice, dar şi în ceea ce priveşte planul raţional. ,,Motorul dezvoltării psihic îl constituie adâncirea contradicţiilor dintre solicitările externe şi posibilităţile interne ale copilului, dintre dorinţele, aspiraţiile, interesele copilului şi posibilităţile lui de a le satisface; dintre modul oarecum primitiv de satisfacere a trebuinţelor şi modul civilizat de satisfacere a lor, în concordanţă cu anumite norme comportamentale şi socioculturale”. Toate aceste contradicţii sunt factori acceleratori ai dezvoltării explozive a comportamentelor copilului, a diferenţierii şi individualizării acestora, a socializării treptate, dar sigure, a copilului.
Afectivitatea, deşi fragilă, crizele de prestigiu fiind foarte frecvente, se organizează în forma complexă a sentimentelor.Afectivitatea reprezinta propietate a subiectului de a resimti emotii si sentimente ; ansamblul proceselor,starilor si relatiilor emotionale sau afective.
Modificarile care survin la prescolar, comparativ, cu antepre¬scolarul, în ceea ce priveste afectivitatea sunt atât de natura can¬titativa, cât si calitativa. Structurile afective sunt în plin proces de formare; satisfacerea trebuintelor, dorintelor co¬pilului asociindu-se cu stari afective pozitive, stenice tonifante; în timp ce contrazicerea, blocarea lor determinând stari emotionale de insatisfactie, nemultumire. "Afectivitatea, centrata mai întâi pe complexele familiale, îsi largeste registrul pe masura ce se înmultesc raporturile sociale, iar sentimntele morale, legate la în¬ceput de o autoritate sacra, evolueaza în sensul unui respect mutual si al unei reciprocitati" (J. Piaget, B. Inhelder, 1970, p. 108).
Copiii nu pot sa reprime numai anumite sentimente. Daca îi învatam sa-si reprime teama sau mânia, vom sfârsi prin a-i învata, în mod inconstient, sa-si reprime si sentimentele de dragoste si afectiune. Afectivitatea preşcolarului se dezvoltă şi se nuanţează în contextul noilor situaţii de viaţă în care copilul este antrenat, a activităţilor în care se implică, ajungându-se la formarea unui sistem de atitudini şi la trăiri emoţionale variate care, odată dezvoltate, se consolidează prin repetare, se extind şi se îmbogăţesc, capătând treptat un caracter mai stabil şi mai durabil, ceea ce contribuie la formarea sentimentelor. Unele stări afective şi expresiile emoţionale asociate lor se dezvoltă şi prin imitaţia de către copil a trăirilor adultului, în special ale mamei: îi este teamă de ceea ce îi este teamă şi mamei, îi plac alimentele pe care le preferă şi mama sau alt membru la familiei care este valorizat, respinge un anumit obiect pentru că aşa fac şi ceilalţi. Poate prelua însă şi stări afective trăite de unele personaje din poveşti sau desene animate. La 4-5 ani poate chiar simula cu succes anumite stări afective pentru a obţine de la adult ceea ce doreşte. Integrarea în colectivitatea grădiniţei sau în grupul de joacă conduce la apariţia relaţiilor interpersonale preferenţiale de simpatie-antipatie, acceptare–respingere faţă de copiii cu care vine în contact.
La începutul acestei perioade manifestările comportamentale sunt nediferenţiate şi implică stări afective confuze (copilul preşcolar râde şi plânge în acelaşi timp sau râde cu lacrimi pe obraz). După 4 ani emoţiile devenin mai profunde, dispoziţiile mai persistente, stările afective sunt încă legate de ceea ce este mai apropiat în sensul de concret, perceptiv.
Copiii încep să-şi stăpânească emoţiile, încearcă să nu mai plângă atunci când se lovesc. Apare posibilitatea simulării emoţiilor (se dezvoltă mai ales în activitatea de joc). Apariţia sentimentelor şi emoţiilor estetice, intelectuale, morale este o caracteristică a acestei vârste (să te porţi frumos înseamnă să te comporţi corect şi invers). Tot acum copilul poate să aprecieze prin frumos sau urât anumite trăsături ale obiectelor, fenomenelor, persoanelor etc. Observăm că cuvântul condiţionează şi dezvoltarea acestui proces psihic. Prin cuvânt, în cadrul comunicării verbale, copilul îşi poate exprima bucuria, tristeţea, supărarea.
Ca fenomen al vietii de relatie dezvoltarea afectivitatii trebuie raportata in aceasta perioada, la procesul identificarii care trece prin cateva faze. La 3 ani identificarea se manifesta prin cresterea starilor afective difuze in care copilul plange cu lacrimi si rade cu hohote, dupa care manifesta o retinere vinovata, iar la 4-5 ani identificarea devine mai avansata. Identificarea se realizeaza cu modelele umane cele mai apropiate, modele parentale. Conditia de identificare parcurge 4 cai. Prima se realizeaza pe seama perceperii unor similitudini de infatisare cu modele parentale (parul, ochii), a doua pe seama perceperii unor similitudini de caracteristici psihice (este tot asa de inteligent ca tata sau tot atat de frumos ca mama), a treia se realizeaza prin adoptarea de conduite, atribute si gesturi ale modelelor, iar ultima prin insusirea de conduite, gesturi si atribute din ceea ce spun altii ca seamana copilul cu modelul. In mod obisnuit identificarea mai activa este cu parintele de acelasi sex.
In DEX , inteligenta desemneaza : capacitate a individului de a se adapta la împrejurări noi, de a sesiza relațiile esențiale și de a găsi o ieșire dintr-o anumită situație, de a rezolva probleme noi. Inteligenta emotionala desemneaza capacitate a individului de a se adapta la împrejurări noi pe baza emotiilor provocate de acea situatie , sa fii constient de ceea ce simti tu si de ceea ce simt altii si sa stii ce sa faci in legatura cu aceasta, sa stii sa deosebesti ce-ti face bine si ce-ti face rau si cum sa treci de la rau la bine ;sa ai constiinta emotionala, sensibilitate si capacitate de conducere care sa te ajute sa maximizezi pe termen lung fericirea si supravietuirea , capacitatea de a reusi sa-ti asumi responsabilitatea pentru propriile emotii.
Termenul de competenţa afectivă este definit prin atitudinile aşteptate din partea profesorului(felul lui de a se exteriorize , de a vorbi, de a pune suflet atunci cand preda)iar asigurarea calitatii presupune contribuirea la dezvoltarea durabilă a societăţii prin obtinerea rezultatelor bune si foarte bune la concursuri dar si in viitor . Calitatea, înseamnă stabilirea de norme şi criterii pe care o grădiniţă trebuie să le atingă şi să le depăşească.
In invatamantul prescolar cele mai importante calitati afective pe care trebuie sa le aiba un cadru didactic in activitatile de predare si invatare sunt:-tact pedagogic (sa stie sa aleaga metodele si tehnicile de predare/evaluare pentru crearea unui climat afectiv);-sa fie un bun ascultator (sa-si asculte copiii atunci cand acestia au probleme si sa-I incurajeze incercand sa-I faca sa depaseasca momentele grele);-sa aiba cultura psihopedagogica si de specialitate (daca esti un bun pedagog sti sa asculti sis a rezolvi un conflict atunci cand acesta apare ) dar si sa fie tolerant mai ales cu prescolarii deoarece acestia sunt sensibili si nu trebuie sa-I certam si sa-I pedepsim de fiecare data cand gresesc,dar sa-I facem sa inteleaga ca nu au facut bine ).
Rolul si importanta competentelor affective ale cadrului didactic in asigurarea calitatii acestuia sunt:
• Crearea unei situatii de invatare sau evaluare adecvate copilului ,care sa-I creeze o stare afectiva placuta;
• Crearea unei atmosphere de lucru favorabile acestei activitati;atunci cand povestesti sau evaluezi trebuie sa creezi o stare placuta si linistita ,fara ca prescolarii sa aiba teama de ceva.
• Adaptarea comportamentului la reactiile copiilor (daca un copil are lacrimi in ochi trebuie sa stim sa-l mangaiem si cu calm sa-l indrumam sa se stapaneasca)
• Realizarea dialogului copil –educatoare atunci cand adresam intrebari
• Un comportament non-agresiv ,san u-l certam pe copil atunci cand plange sa vorbim cu el cu calm .
• Adaptarea limbajului si tinutei la nivelul grupei ,sa folosim termini pe care copiii ii utilizeaza frecvent sip e care ii cunosc.
• Capacitatea stapanirii de sine ,san u tipam atunci cand copiii ne supara cu ceva.
• Sa folosim elemente de tact si maiestrie pedagogica,sa ducem discutia inj asa fel incat chiar daca este o poveste trista copiii san u inceapa sa planga, sa folosim cuvinte expresive ,clare si corecte din punct de vedere grammatical.
Activitatile in care se evidentiaza cel mai bine stari affective sunt activitatile realizate in cadrul educatiei pentru societate.Pentru a exemplifica acest lucru avem urmatoarele povesti:” Puiul”,”Caprioara”,”Inima mamei”pe care le putem folosi pentru predare sub forma povestirii educatoarei iar pentru evaluare sub forma convorbirii.Pentru evaluare se pot cere copiilor sarcini precum:sa deseneze o fapta pe care au realizat-o ei pentru mame sau mamele pentru ei,sa-I deseneze un cadou mamelor lor pentru faptul ca aceasta s-a straduit sa-I creasca.
Un alt mijloc prin care se dezvolta sentimente si stari affective la copii este“Flori vesele si triste”un joc didactic realizat la activitatile distractive.
Aceste povesti dezvolta sentimente atat fata de alte personae cat si fata de ei .
De aceea trebui sa dam copiilor toata libertatea pentru a-si exprima sentimentele, atat cele rele, cat si cele bune atat acasa cat si la gradinita ,sa-i lasam sa se exprime liber si sa spuna ce gandesc. Daca nu-i lasam sa se elibereze de furie si ostilitate, nu va mai ramane loc pentru dragoste si afectiune.



BIBLIOGRAFIE:
• Psihologia copilului -Mihaela Găişteanu,Ed.Polirom
• Psihologia copilului. Manual pentru clasa a XI-a. Bucureşti. Ed. Didactică şi Pedagogică R.A
• Reviste de pedagogie

Flori de toamna - proiect didactic

PROIECT DE ACTIVITATE

EDUCATOARE: TIMOFTE MIRABELA

GRĂDINIŢA: BUCŞANI

GRUPA:MARE

TEMA: “NATURA”

SUBTEMA: “FLORI DE TOAMNA”

MIJLOC DE REALIZARE: ACTIVITATE INTEGRATĂ

TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi

FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupuri mici, individual

CATEGORII DE ACTIVITATE: Activitate matematică

                                                          Activitate practică

                                                          Educarea limbajului

                                                          Joc de masă

                                                          Joc de miscare

DURATA: 1 zi

SCOP: - dezvoltarea spiritului de observaţie în legatură cu ordonarea florilor cu frunze late şi înguste în şir cresător;

             - îmbogaţirea cunoştinţelor despre modificările şi caracteristicile lor, precum şi despre utilizarea de tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;

             - dezvoltarea spiritului de observaţie în legatură cu gruparea de obiecte, plante, legume, fructe.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

ACTIVITATE MATEMATICĂ: “Ordonăm flori”

- să compare frunzele unei flori estimând care are frunze mai late, care mai inguste;

-să recunoască  şi să  explice asemănările şi deosebirile dintre grupuri;

-să utilizeze în mod adecvat termenii prin care se exprimă măsurarea dimensiunilor obiectelor.

ACTIVITATE PRACTICĂ: “Crizantema” (aplicatie cu seminte)

- să recunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice;

- să lipească obiecte din natură(frunze, seminte) pe diferite suprafete;

- să   finalizeze lucrarile cu temele propuse.

BIBLIOTECĂ: “Cosuleţul”

-să folosească corect instrumentele de scris;

-să  decoreze cosuleţele;

-să  indeplinească sarcina cerută;

-să manifeste pricepere şi indemanare.

JOC DE MASĂ: “Alegeţi si grupaţi”

-să privească cu atenţie jetoanele;

-să recunoască  florile, fructele şi legumele;

-să grupeze fructe, flori  şi  legume de toamnă;

-să indeplinească sarcinile cerute.

STRATEGII DIDACTICE:

a)         METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, expunerea, exerciţiul verbal.

b)         MATERIALE DIDACTICE: fişe de lucru, creioane, flori decupate din hârtie glase, seminţe (de dovlecel, frunze uscate, jetoane cu fructe, flori), legume, aracet.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

-MEC “Programa activităţilor instructiv-educative în gradiniţa de copii”, 2005

-MEC “Caietul profesional al educatoarei” Bucureşti, 2007

-MEC “Revista învăţământ preşcolar”

                                                 SCENARIUL ACTIVITĂŢII

Activitatea începe cu întalnirea  de dimineaţă dintre educatoare si grupul de copii , aceştia fiind aşezaţi în semicerc.

Salutul –Bună dimineaţa fluturaşi!

            -Bună dimineaţa!

Prezenţa se realizează cu ajutorul unor ecusoane pe care copiii vor trebui să le aşeze în dreptul grupei de fete sau băieţi .

Calendarul naturii –Educatoarea întreabă pe copii cum este vremea afară , cum ne-am îmbrăcat astăzi şi în ce anotimp suntem.

Tranzitiile se realizeazz cu ajutorul jocului cu cânt şi text “Degeţelele”

O păpuşă îmbracată în hăinuţe caracteristice anotimpului toamna reprezintă surpriza zilei, având un cosuleţ cu flori. La această surpriză se adaugă o mulţime de întrebari referitoare la anotimpul toamna dar şi la florile specifice acestuia.

Dupa aceste întrebari educatoarea urmează să la prezinte sectoarele la care vor lucra: activităţi matematice(ştiinţă), activităţi practice(artă), bibliotecă şi joc de masă.

La sectorul “activităţi matematice”(ştiinţă) copiii vor primi flori (crizanteme şi tufănele) şi vor avea de făcut buchete de câte 5: unii de tufănele, alţii de crizanteme. După acest lucru ei vor primi coli albe, aracet, flori cu frunze late şi înguste, aranjându-le de la cele mai înguste la cele mai late. Se urmareşte îndeplinirea sarcinilor şi atingerea obiectivelor propuse.

La sectorul “Activitate practică” (artă) copii vor primi fişe, aracet şi seminţe de dovleac şi frunze uscate. Aceştia vor avea de aplicat pe coala de hârtie seminţe şi frunze pentru a realiza o crizantemă. Se urmareşte finalizarea lucrărilor.

La sectorul “Bibliotecă” copiii vor primi fişe cu cosuleţe pe care vor trebui să le decoreze cu semnul grafic “=”. Se urmareşte familiarizarea copiilor cu semnele grafice, dar şi îndeplinirea sarcinilor.

La sectorul “Joc de masă” copiii vor primi mai multe jetoane cu fructe, legume, flori într-o ordine haotică pe care vor trebui să le grupeze: fructe la fructe, legume la legume, flori la flori dupa care vor trebui să le sorteze pe cele de toamnă: fructe, legume, flori.

În finalul activităţii propun un joc distractiv numit “Ocupă scaunelul” acolo unde mai multe scaune sunt aşezate în centrul clasei şi patru echipe. Prima echipă pe fundalul cântecelor de toamnă învăţate vor încerca să ocupe scaunul / numărul fiind cu unul mai puţin decât copii, iar cel care rămâne în picioare va ieşi afară. Se va continua jocul până vor rămâne patru caştigatori de la cele patru echipe. Copiii caştigatori vor fi aplaudaţi şi apreciaţi de colegi.

Activitatea s-a desfăşurat în condiţii bune, copiii au realizat sarcinile propuse la sectoare şi de aceea vor primi buline roşii în formă de floare.

Evenimente didactice	Obiective	Conţinutul activităţii	Strategii didactice	Evaluare
Moment organiza-toric		Educatoarea îi introduce pe copii în sala de grupă şi îi roagă să se aşeze pe covor pentru a vorbi cu ei şi pentru a  prinde fiecăruia câte o floare de culori diferite.	Întalnirea de grup Conversaţia
Captarea atenţiei		Îi anunţă pe copii că astăzi îi aşteaptă o mulţime de surprise şi dacă vor fi cuminţi în acel moment vor vedea prima surpriză. Va ieşi pentru câteva momente din clasă şi va veni cu o păpuşă îmbrăcată cu hăinuţe caracteristice anotimpului toamna. Le va adresa urmatoarele întrebari:	Explicaţia
Reacualiza-rea cunoştinţe-lor		-         Ce credeţi că reprezintă aceasta fată? -         În ce anotimp suntem? -         Ce se întamplă în acest anotimp? Pentru că a venit vorba de flori, vă voi spune o poveste despre o fetiţă, care primavera a plantat nişte flori, iar toamna cand s-a dus să le culeagă a observat că florile aveau frunze diferite: unele erau late şi altele erau înguste.	Conversaţia Observaţia	Evidenţierea de către copii a aspectelor legate de anotimpul toamna
Anunţarea temei şi a obiectivelor		Se va realiza în mod direct prin anunţarea temei şi a obiectivelor.	Expunerea
Prezentarea optimă a conţinutului		Educatoarea le prezintă zonele de lucru la care urmează să lucreze ,materialele şi sarcinile ce vor reveni fiecărui copil sau grup de copii	Demonstraţia
Obţinerea performanţei		Zona ştiinţă- Educatoarea le explică ce au de făcut :vor avea de aşezat  pe zapadă artificială o căsuţă ,gard şi o gradină cu flori ,unii cinci flori cu frunză lată şi unii cinci flori cu fruză îngustă. După aceea vor avea de făcut buchete de câte cinci flori.În final vor avea de rezolvat o fişă de lucru să coloreze floarea cu frunze late  şi să o taie cu o linie pe cea cu frunză îngustă. Zona artă – după o scurtă conversaţie despre florile de toamnă, vor avea de lipit pe fişă seminţe de dovleac pe floare şi frunze uscate pe tulpina şi frunză pentru a realize tema” Crizantema”. Zona bibliotecă – la aceasta zonă copiii vor avea de decorat cosuleţul, cu semnul grafic “=” şi vor primi fişe de lucru şi creioane. Zona joc de masă– copiii vor primi multe jetoane cu fructe, flori, legume amestecate, unde vor trebui să aşeze jetoanele pe categorii: legume, fructe, flori.	Observaţia Exerciţiul Conversaţia Observaţia Exerciţiul Conversaţia Exerciţiul Conversaţia
Evaluarea performanţei		Educatoarea le cere copiilor să afişeze pe panou lucrarile şi să  explice ce materiale au folosit dar şi cum au procedat în realizarea sarcinilor. Îi va întreba care cred ei că este mai frumoasă şi de ce.	Exerciţiul verbal	Evaluare orală
Asigurarea retenţiei şi a transferului		Educatoarea va lua buchetele de flori pentru a le aseza într-o vază şi le propune copiilor un joc “Ocupă scăunelu”.	Exerciţiul muzical
Încheierea activităţii		Se fac aprecieri asupra modului de desfăşurare a activităţii şi ca recompense , copiii vor primi stimulente.